Noutăţile Arhivelor Timiş in format XML
|
|
 |
|
 |
|
Home
| Istoric
Istoric
 În Legea Arhivelor din 1925 Timişoara nu era nominalizată printre capitalele provinciilor unde urma să ia fiinţă o direcţie regională a Arhivelor Statului, astfel întreg teritoriul bănăţean ar fi urmat să fie subordonat direcţiei regionale a Ardealului cu sediul la Cluj.
În anul 1931 omul de cultură, Ioachim Miloia, are iniţiativa înfiinţării unei subdirecţii a Arhivelor Statului la Timişoara, propunere susţinută de Constantin Moisil într-o scrisoare trimisă Ministerului Instrucţiunii şi cultelor în 1932. Însă datorită schimbărilor survenite între timp la conducerea primăriei proiectul nu se realizează.
În urma insistenţelor documentate ale lui loachim Miloia, a sprijinului oferit de Constantin Moisil şi a strădaniilor Primăriei Municipiului Timişoara, prin decizia Ministerului Educaţiei Naţionale nr. 115139/1937 se înfiinţează în Timişoara "Direcţia Regională a Arhivelor Statului" cu o suprafaţă de activitate cuprinzând judeţele Timiş-Torontal, Severin şi Caraş.
Întreaga activitate a instituţiei arhivelor timişene s-a axat cu precădere de ordonarea, selecţionarea, inventarierea şi prelucrarea arhivelor instituţiilor de stat, a prefecturilor, preturilor şi primăriilor din cele trei judeţe subordonate (Timiş-Torontal, Severin, Caraş).
 Ioachim Miloia a preluat arhivele Primăriei Municipiului Timişoara şi ale Comandamentului General Bănăţean. În cei aproape trei ani, cât a fost directorul Arhivelor din Banat, el s-a impus posterităţii ca cel care a iniţiat, înfiinţat şi condus cu mare competenţă şi total dezinteresat noua Direcţie regională.
Moartea primului director, vitregia evenimentelor care au urmat, precum şi neînţelegerea oamenilor de răspundere au făcut ca, după 1940, Direcţia Regională din Timişoara a Arhivelor Statului să-şi înceteze activitatea fără să fie desfiinţată formal. În această perioadă conducerea instituţiei îi este încredinţată, provizoriu, funcţionarului primăriei Ioan Barna, şeful arhivei generale a municipiului Timişoara.
Până în anul 1947 instituţia arhivelor regionale Timiş n-a avut un sediu propriu ci a funcţionat în cadrul Primăriei. De abia în 1947, prin numirea lui Grigore Popiţi în funcţia de director începe să se contureze efectiv existenţa şi activitatea instituţiei în Timişoara.
De această dată reorganizarea instituţiei arhivelor timişene porneşte chiar de la directorul general al Arhivelor Statului, prof. Dr. Sacerdoţianu.
Ca obiectiv pe termen lung, în conformitate cu legea arhivelor, noua direcţie îşi propunea să preia toate arhivele mai vechi de 30 ani, provenite de la instituţiile de stat, judeţene şi comunale din fostele judeţe Timiş-Torontal, Caraş şi Severin. Cu arhivele municipale şi cu arhivele militare, G. Popiţi intenţiona să constituie nucleul "Arhivelor Banatului de mâine, cari vor da posibilitate cercetătorilor să pună bazele istoriei reale, obiective şi sincere a colţului nostru de ţară."
Absenţa unei instituţii specializate în păstrarea, conservarea şi folosirea ştiinţifică a documentelor împreună cu evenimentele dramatice - războaie, răscoale, schimbări de stăpânire - petrecute pe teritoriul Banatului, au contribuit toate la distrugerea a numeroase documente şi chiar fonduri arhivistice, îndeosebi anterioare anului 1918. Numeroase fonduri erau păstrate în condiţii necorespunzătoare, expuse degradării şi chiar distrugerii. Astfel stând lucrurile, era firesc ca principala preocupare a noii instituţii arhivistice create la Timişoara, să fie depistarea şi preluarea arhivelor dispersate şi păstrate în diverse locuri. Ca rezultat al acestei activităţi, în perioada 1947-1960, au fost concentrate în depozitele Arhivelor Statului din Timişoara şi Lugoj peste 2.500 m.l. de arhivă, cuprinzând fonduri masive şi importante, precum cele create de Comandamentul general bănăţean (1722-1918), Prefectura judeţului Timiş (1778-1944), Prefectura judeţului Severin (1779-1918), Primăria municipiului Timişoara (1718-1930), Tribunalul Timiş-Torontal (1875-1947) etc.
În baza H.G.M. 472 din 29 mai 1951 se înfiinţează "Serviciul regional Banat al Arhivelor Statului", care funcţiona de acum sub tutela MAI, având o filială la Caransebeş şi câte un depozit la Lugoj şi Oraviţa, devenite ulterior filiale. În anul 1956, prin desfiinţarea regiunii Arad, Serviciul regional ce funcţiona în Arad se transformă în filială a Serviciului regional Banat din Timişoara.
Pe data de 15.04.1957 se pensionează Grigorie Popiţi. Timp de câteva luni conducerea interimară a fost asigurată de Mihai Lăzărescu, inspector general din Direcţia Generală a Arhivelor Statului şi de Alexandru Rusu, şeful Filialei Arad. Din august 1957 la conducerea instituţiei este numit Aurel Corui.
Conform dării de seamă pe anul 1957, o pondere deosebită în activitatea arhiviştilor a reprezentat-o activitatea de îndrumare şi control. Astfel în anul respectiv au fost controlate 427 de arhive din 80 de localităţi de pe teritoriul regiunii şi 39 de unităţi D.C.A.. Controlul periodic al acestor unităţi era esenţială în prevenirea distrugerilor de arhivă, după cum o dovedesc şi sesizările din 1960 când sunt salvate de la distrugere fragmente din arhiva fostei "Administraţii Financiare Arad", ale fostei preturi şi ale primăriei Periam, ş.a..
Perioada de după 1960 a însemnat concentrarea forţelor de specialitate existente în direcţia inventarierii şi selecţionării fondurilor şi colecţiilor preluate.
În decembrie 1967, după pensionarea lui Aurel Corui, conducerea instituţiei este preluată temporar de Dumitru Florea.
În urma noii organizări administrative a României, pe judeţe, în 1968 Serviciul regional Banat se transformă în Filiala Arhivelor Statului judeţul Timiş, cu un depozit la Lugoj, provenit din fosta filială Lugoj, fostele filiale interregionale Arad şi Caransebeş devin unităţi de sine stătătoare, ca filiale în judeţele Arad, respectiv Caraş-Severin, iar filiala Oraviţa este desfiinţată.
În anul 1968 a fost numit director de filială la Arhivele de Stat din Timişoara, Tiberiu Moţ.
Până în anul 1975 instituţia arhivelor din Timişoara a funcţionat în mai multe locaţii cu spaţiu insuficient de depozitare, în clădiri inadecvate din punctul de vedere al condiţiilor de păstrare: în anul 1950- Piaţa Libertăţii nr. 2, în 1953- str. Dimitrov nr. 7 şi str. Bethoven nr. 2, în 1966 - P-ţa Mareşal Foch nr. 2 şi str. Ceahlău nr. 2 şi 2A.
După îndelungi insistenţe şi beneficiind de o conjunctură favorabilă, în anul 1975 s-a terminat construcţia sediului actual al arhivelor situat în str. Andrei Mocioni nr.8. Clădirea a fost construită respectând caracteristicele de rezistenţă şi, pentru vremea respectivă, oferea suficient spaţiu de depozitare.
În perioada 1968-1989 au fost preluate 288 de fonduri arhivistice şi completate cele 146 existente în 1968. O parte dintre aceste fonduri au ajuns în depozitele timişorene prin desfiinţarea filialei Lugoj (Prefectura judeţului Severin, Primăria oraşului Lugoj, Colecţia Muzeului de istorie şi etnografie Lugoj, ş.a.).
Tiberiu Moţ a avut o contribuţie decisivă la elaborarea şi publicarea celor două micromonografii ale filialei. După pensionarea sa în decembrie 1989 la conducerea instituţiei este numit Gheorghe Mudura.
 Urmează o perioadă de mari transformări în viaţa politică, socială şi economică. Numeroase instituţii şi unităţi economice se desfiinţează. În anul 1990 au fost preluate în regim de urgenţă arhivele create de structurile fostului Partid Comunist Român, ale fostei Uniuni a Tineretului Comunist, ale fostei Şcoli Interjudeţene de Partid ş.a.. Au fost preluate o parte din arhivele fostelor Cooperative Agricole şi ale fostelor întreprinderi Agricole de Producţie desfiinţate.
Prin Legea 16 a Arhivelor Naţionale din aprilie 1996, instituţia îşi modifică numele în "Direcţia Judeţeană Timiş a Arhivelor Naţionale", denumire sub care funcţionează şi în prezent, având competenţe pe raza judeţului Timiş.
În perioada 1990-1999 au fost preluate 307 de fonduri de la creatori sau deţinători şi completate cele existente.
După pensionarea din motive de sănătate a domnului Gheorghe Mudura, conducerea instituţiei este preluată de Maria Vertan în anul 1999.
În această perioadă s-a pus un accent deosebit pe preluarea arhivelor administrative şi pe refacerea evidenţelor, fiind preluate sau identificate 401 de fonduri.
O pondere mare în activitatea instituţiei a avut-o rezolvarea cererilor cetăţenilor legate de aplicarea legilor fondului funciar, de despăgubirea refugiaţilor, etc.
Numărul arhivelor de primării comunale preluate a crescut de la 8 în 1989 la peste 200 în 2008, iar baza documentară existentă la D.J.A.N. Timiş a crescut în aceeaşi perioadă de la 5000 la peste 7200 m.l. poliţă/raft.
Dupa pensionarea in aprilie 2007 a doamnei Maria Vertan, conducerea institutiei este preluata de domnul Raul Ionut Rus.
Direcţia Judeţeană Timiş a Arhivelor Naţionale deţine o importantă colecţie de registre parohiale de stare civilă, numeroase fonduri administrative (arhiva prefecturilor Timiş-Torontal, Torontal şi Severin, a municipiilor Timişoara şi Lugoj, a preturilor, raioanelor, oraşelor şi a numeroase comune din judeţul Timiş), fonduri ale instanţelor judecătoreşti, ale instituţiilor culturale şi economice care şi-au desfăşurat activitatea în judeţ, fonduri personale şi familiale, colecţii de documente.
Toate aceste fonduri şi colecţii se află la dispoziţia cercetătorilor din ţară şi din străinătate prin intermediul sălii noastre de studiu.
Biblioteca de specialitate cuprinde peste 20000 de volume de cărţi şi periodice.
|
|
 |
|
 |
|
|
© 2008 Continutul acestui site este proprietatea Directiei Judetene Timis a Arhivelor Nationale. ® Powered by 3Waves.net Studio